Niculescu, Veronica D

Locuiesc in Bucuresti intr-un bloc turn, sus de tot, deci aproape cu capul in nori. Sunt buna prietena cu cerul. Ma simt bine in paduri, in compania animalelor si in camera mea, cand scriu o poveste. Am scris vreo paisprezece carti, dintre care doua sunt pentru copii: aventurile de vara si de iarna ale condorului Isidor. Cartile destinate celor mai micuti cititori mi-au adus si cele mai neasteptate bucurii. Cineva imi spusese odata, demult, ca e greu sa scrii pentru copii: „Copiii sunt niste extraterestri!”, zicea. Eu nu cred asta. Cu fiecare poveste pe care o scriu pentru voi, incerc sa demonstrez ca oamenii mari si copiii locuiesc, totusi, pe aceeasi planeta. Mai ales atunci cand iubesc cartile si unii, si altii. Ah, da, si gradinile, cu toate plantele si vietuitoarele lor, cele care se vad si cele care nu se vad.